Punerea in functiune a instalatiei solare

Înainte de punerea în funcțiune a instalației solare trebuie să se fi încheiat toate lucrările de instalare din circuitul colectorului până la cele de izolare a rezervorului și tuburilor; trebuie să se realizeze racordul la apa rece și apa caldă, precum și lucrările electrice, iar rezervorul trebuie să fie plin. Colectorii trebuie să se acopere pentru spălarea și umplerea circuitului solar pentru a evita formarea de vapori.

Spălarea și pornirea

Punerea în funcțiune a instalației solare cu colectori începe cu o bună spălare a circuitului (cca. 10 minute) pentru îndepărtarea mizeriei și a celorlalte reziduuri. Ventilul de umplere se leagă la rețeaua de apă rece cu ajutorul unui furtun; un alt furtun se racordează la rețeaua de canalizare pentru ventilul de golire. Ventilul de închidere se menține închis în acest interval.

După spălare urmează proba de presiune. Dacă ventilul de golire este închis, iar ventilul de umplere deschis, presiunea trebuie să crească până aproape de limita ventilului de siguranță. Pompa pornește cu ventilul de umplere închis, iar circuitul se aerisește cu ajutorul dezaeratoarelor și al șuruburilor de aerisire ale pompei însăși. După închiderea ventilelor de aerisire, presiunea crește din nou. Atunci când nu mai există aer în sistem, presiunea nu are voie să scadă timp de o oră (sau mai mult). Pe de altă parte trebuie să se verifice dacă există sau nu crăpături. Toate legăturile sudate sau înfiletate trebuie să se verifice manual. Creșterea presiunii poate însemna în cele din urmă și verificarea calității ventilului de siguranță.

După aceea, sistemul se golește complet prin deschiderea ventilului de golire și a aerisitoarelor și — pentru a determina volumul instalației — se măsoară cantitatea de apă care iese. Astfel se poate stabili și cantitatea necesară de substanță antigel. Întrucât întotdeauna rămâne puțină apă în circuit (de exemplu în schimbătorul de căldură și colector), sunt necesare anumite măsuri suplimentare de siguranță.

Umplerea

Pentru umplerea instalației este necesară o pompă care să poată crea o presiune cuprinsă între 1,5 — 2 bari. Meșteșugarul poate folosi pentru aceasta și o pompă mică centrifugă, dar, dacă este nevoie, este suficientă și o pompă mai ieftină sau una manuală. În cazul în care nu există un ventil de aerisire în cel mai înalt loc al instalației, în jumătatea superioară a colectorului, atunci acesta trebuie umplut cu ajutorul unei pompe cu o putere mai mare.

Procesul de introducere a lichidului termic este asemănător cu cel al spălării și se realizează prin ventilul de umplere. S-a dovedit a fi mai practic dacă agentul termic poate curge înapoi în vasul de amestec prin ventilul de golire deschis; în acest fel iese din sistem cea mai mare parte a cantității de aer existente. În cele din urmă, prin închiderea ventilului de golire, presiunea din sistem crește până ajunge la nivelul dorit.

Atunci când aerul este complet eliminat din sistem (prin recirculare și/sau activarea aerisitoarelor), pompa poate intra în funcțiune. Circuitul solar se va aerisi cu atenție cu ajutorul ventilelor de aerisire, acest lucru realizându-se cel mai bine printr-o clapetă și o pompă multifuncțională de oprire și pornire. Dacă presiunea instalației scade din cauza aerului care iese, pompa de umplere are rolul de a o readuce la nivelul de presiune necesar funcționării instalației.

Atunci când nu mai iese aer, iar presiunea de funcționare este la nivelul dorit, urmează ultima parte a verificării de presiune (se controlează încă o dată toate locurile sudate și toate înșurubările). Întrucât la amestecurile de apă și glicol apar neetanșeități mai repede decât la apa pură există posibilitatea să apară neetanșeități vizibile abia mai târziu.

La final, se închid ventilele de aerisire, iar clapeta de reținere este pusă din nou în stare de funcționare. Bineînțeles trebuie să se monteze cu grijă și izolația tuburilor și a rezervorului. Tot acum se îndepărtează și ambalajul colectorilor.

Sistemul de reglare și randamentul pompelor

Pentru sistemul de reglare se stabilește o diferență de temperatură la pornire de 6 — 8°C și, dacă este posibil, o diferență de temperatură la oprire de cca. 3°C. Acum pompa poate funcționa pe baza sistemului de reglare. Atâta timp cât strălucește soarele, colectorul este suficient de cald și nu există greșeli la montarea instalației electrice, pompa trebuie să funcționeze. După câteva minute, tubul dinspre colector trebuie să se încălzească și ambele termometre trebuie să indice o diferență de temperatură între alimentare și evacuare.

Prin supravegherea pe termen lung a sistemului de funcționare se verifică dacă instalația funcționează optim pe baza setărilor sistemului de reglare; acest lucru se realizează cel mai bine într-o zi în care radiația este schimbătoare, iar rezervorul este numai parțial umplut.

În cazul în care instalația funcționează corespunzător, atunci trebuie să se marcheze setările reglajului; sistemul de comandă poate funcționa acum pe mod automat. Atunci când radiația atinge cote maxime, adică în jurul orei prânzului, randamentul pompei de recirculare (dacă pompa este o pompă cu mai multe trepte) trebuie să se aleagă în așa fel încât diferența de temperatură dintre alimentare și evacuare să fie de 10— 15°C. Temperatura medie din circuitul colectorului trebuie să fie cu 5 – 10°C mai mare decât temperatura din rezervor, măsurată la înălțimea schimbătorului de căldură solar. Aceste valori sunt valabile pentru instalațiile tip high-flow. La instalațiile low-flow trebuie să se respecte indicațiile producătorilor.

Reglarea limitării temperaturii din rezervor sau a termostatului nu prezintă, de obicei, niciun fel de probleme. Trebuie să se verifice eficiența practică a funcțiilor termostatului.

Atâta timp cât există un instrument de măsurare pe ore a funcționării pompei, atunci se pot determina valori mai exacte ale funcționării instalației. Pompa din circuitul solar ar trebui să funcționeze cam câte ore cu soare există într-un an, adică cca. 1.400 de ore pe an. Dacă intervalele de funcționare sunt semnificativ mai mari, atunci rezervorul se poate umple prin intermediul colectorului; în acest caz, trebuie să crească frecvența fazelor de pornire și oprire a sistemului de reglare. Dacă intervalele de funcționare a pompei sunt mai mici, atunci trebuie să se verifice frecvența de funcționare și scăderea acesteia, dacă este cazul; utilă poate fi și montarea corespunzătoare a senzorilor de temperatură.

Preluarea instalației

La predarea instalației trebuie să li se ofere utilizatorilor o descriere exactă a acesteia cu schemă de montaj, foaie tehnică și instrucțiuni scrise de utilizare. Mai bine ar fi dacă aceste documente s-ar afla lipite de instalație într-un loc vizibil, alături de adresa și numărul de telefon ale instalatorului. Trebuie explicate foarte clar funcționarea instalației, precum și importanța întrerupătoarelor și a reglajelor.